Ce este dezvoltarea sustenabilă? Poza

Conform Organizației Națiunilor Unite, sustenabilitatea este definită ca fiind ,,satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi". Adevărata sustenabilitate este atunci când toată lumea, oriunde, își poate satisface nevoile de bază pentru totdeauna.

Energia durabilă constă în găsirea unor surse de energie curată, regenerabilă - surse care se reînnoiesc singure în loc de surse care pot fi epuizate. Nu numai că se refac în mod natural, dar nu dăunează mediului, deoarece nu se emit gaze cu efect de seră sau alți poluanți.

Mai multe forme de energie pot fi considerate durabile. Pe lângă sursele cel mai des considerate - eoliană, solară și hidraulică - există și bioenergia și energia geotermală, care au cunoscut recent evoluții majore.

Prezentarea contextului local

În perioada comunistă, majoritatea apartamentelor din mediul urban erau încălzite de Centrale Electricice de Termoficare. Multe orașe au renunțat la CET-uri, deoarece au realizat că au un cost ridicat de producere a energiei și nu au un randament satisfăcător orașului. Poza

Au rămas totuși orașe precum Iași, Bacău, Constanța sau București care încă folosesc energia produsă de CET-uri. Din cauza problemelor financiare și a costurilor din ce în ce mai ridicate, aceste orașe au în plan înlocuirea CET-urilor cu mijloace sustenabile de producere a energie.

Mișcarea continuă a suprafeței mărilor și oceanelor constituie o formă de energie regenerabilă care în ultimii ani începe să fie captată de diverse dispozitive. Energia valurilor constă din mișcarea de suprafață a valurilor și din fluctuațiile de presiune de sub suprafață apei. Dispozitivele pentru captarea energiei valurilor se instalează lângă mal, în depărtare sau în larg.

Energia valurilor este o formă de energie regenerabilă cu foarte mare potențial în zonele cu valuri tot timpul anului sau în largul mărilor și oceanelor. În ultimii ani, au început să fie realizate primele investiții seriose, de către firme care visează la clipa când electricitatea generată de valuri va fi exploatată la nivel industrial.

Nivelul de energie a valurilor este de obicei exprimat ca putere pe unitate de lungime (de- a lungul crestei valului); valorile tipice pentru locațiile "bune" (media anuală) variază între 20 şi 70 kW/m .

Potrivit unui experiment realizat în urmă cu mai mulți ani de cercetătorii de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare Marină Constanța, din 870 de flotoare ce au fost lansate de la litoralul românesc, 225 de flotoare (25% din total) au fost recuperate, fiind identificate de-a lungul coastei vestice a Mării Negre, de la Odessa la Bosfor și pe malurile sudice ale mării între Bosfor și Sinop. Doar 2 flotoare au fost identificate pe coasta bulgară și 23 pe cea turcească.

Curenții oceanici din zona Constanței au avut cele mai mari frecvențe pe direcțiile nord și sud, în conformitate cu regimul specific de vânturi și orientare costală.

Idei

Ideea acestui proiect constă în reproiectarea întregii zone CET Constanța. Acest plan se bazează pe înlocuirea celor două turnuri înalte cu două SUT (Solar Updraft Tower).

SUT este un concept de producere a energiei sustenabile prin generarea energiei electrice cu ajutorul radiațiilor solare. Căldura emisă de Soare încălzește aerul de sub o structură ce o captează, aflată la baza SUT, având un efect de seră. Rezultatul obținut ridică aerul cald datorită efectului de „coș de fum”. Acest vânt cald acționează niște turbine aflate înăuntrul turnului sau la baza acestuia, pentru a creea energie electrică.

Un turn SUT, cu o înălțime de 300m este preconizat să producă aproximativ 300 MW de energie lunar. Cel mai înalt turn CET din municipiul Constanța are o înălțime de 255m ceea ce rezultă în circa 250 MW produși lunar. Vom demara lucrări de consolidare și înălțare a structurii celui de al doilea turn pentru a avea aceleași randamente energetice asemănătoare primului turn. Cu o rată de producție de aproximativ 500 MW noul sistem de energie sustenabilă ce va înlocui turnurile CET poate alimenta aproximativ 100 000 de locuințe fiind mult mai eficient și mai ecologic decât mijloacele actuale de producere a energiei.

În cadrul actualului complex CET Constanța se mai află și trei furnale. Acestea urmează a fi legate prin poduri artificiale ce vor face ușoară deplasarea între ele. În cadrul primului furnal vom creea cu ajutorul cercetătorilor o expoziție prin care să atragem atenția viitoarelor generații asupra efectelor negative ale emisiilor de CO2 și prezentarea efectelor negative pe care încălzirea globală le-ar avea asupra civilizației în cazul în care nu găsim soluții sustenabile de producere a energiei. În cel de al doilea turn plănuim ca la parter să instaurăm un planetariu, urmând ca la etaj să se înființeze un restaurant de unde atât cetățenii municipiului Constanța, cât și turiștii, vor putea admira peisajul orașului și splendoarea Mării Negre. De asemenea, acesta va conține pe exterior un centru de escaladă pe durata sezonului estival. În ultimul turn se va inaugura prima grădina botanică din municipiul Constanța ce va consta în special din culturi aeroponice (plante cu rădăcinile suspendate în aer).

Halele ce se află pe teritoriul actual al zonei CET urmează să fie transformate în centre de dezvolatare personală, săli de spectacol, centre de expoziții, precum și centre de adăpost pentru oamenii străzii. De asemenea, una dintre ele v-a fi proiectată pentru a servi drept centru de educație pentru orfani, copii cu dizabilități, persoanele fără adăpost și persoanele cu o situație financiară precară.

Caracteristicile valurilor

Poza

Ce sunt valurile de vânt?

Valurile de vânt se formează în urma acțiunii intermitente a vântului asupra stratului de apă de la suprafața mării aflat în stare de repaus. Această acțiune constă într-o apăsare, concomitent cu frecarea maselor de aer în mișcarea particulelor de apă, care sunt scoase din poziția de echilibru și determinate să execute o mișcare de oscilație.

Cinci factori influențează formarea valurilor produse de vânt:

  • Viteza vântului
  • Suprafața apei peste care vântul a suflat
  • Lățimea zonei afectate de vântul care a suflat
  • Durata de timp în care a bătut vântul pe o suprafață dată
  • Adâncimea apei

Toți acești factori ajută la determinarea mărimii valurilor produse de vânt. Cu cât un factor este mai mare , cu atât va fi mai mare și valul.

Valurile sunt caracterizate prin:

  • Înălțimea valului (de la bază la creastă)
  • Lungimea de undă (de la creastă la creastă)
  • Perioada valului (intervalul de timp dintre sosirea unor creste consecutive la un punct staționar)
  • Direcția de propagare a valului

Valurile ale căror amplitudine este mai mare în comparație cu lungimea pot fi descrise de teoria matematică, forma lor fiind distorsionată dintr-o forma sinusoidală.

De asemenea, în paralel cu SUT, intenționăm a opera și un sistem de obținere a energiei valurilor. Energia valurilor este un tip de energie durabilă care utilizează puterea valurilor pentru a genera electricitate. Spre deosebire de energia obținută din maree care utilizează fluxul și refluxul mareelor, energia valurilor utilizează mișcarea verticală a apei de suprafață care produce valuri mareice.

Mișcarea periodică în sus și în jos a undelor poate fi utilizată pentru a genera energie electrică prin plasarea echipamentului pe suprafața apei care captează energia mecanică produsă de mișcarea undelor și o transformă în energie electrică.

Nivelul de energie a valurilor este de obicei exprimat ca putere pe unitate de lungime (de-a lungul crestei valului); valorile tipice pentru locațiile „bune" (media anuală) variază între 20 şi 70 kW/m și apar mai ales in latitudinile moderate spre înalte.

Utilizarea energiei valurilor implică un lanț de procese de transformare a energiei, fiecare dintre ele fiind caracterizat prin eficiența sa, precum și prin constrângerile pe care le introduce, implicând de asemenea proceduri de control. Relevant este, în special, procesul hidrodinamic de absorbție a energiei valurilor. Primele studii teoretice despre corpurile oscilante au arătat că, în cazul în care dispozitivul este un absorbant eficient, propria sa frecvență de oscilație ar trebui să se potrivească cu frecvența valurilor ce vin, adică ar trebui să funcționeze în condiții apropiate de rezonanță.

În majoritatea dispozitivelor dezvoltate sau luate în considerare până acum, produsul final este energia electrică ce trebuie furnizată la o rețea. Există trei metode de stocare a energiei în procesul de conversie a energiei valurilor. O metodă eficientă de stocare a energiei este cea într-un rezervor de apă, metodă ce este realizată de dispozitive amplasate în vârf.

Caracteristicile Mării Negre

Marea Neagră are câteva caracteristici specifice: Poza

  • Lipsa mareelor
  • Ape de mică adâncime
  • Golfuri frecvente
  • Substrat nisipos în nordul litoralului românesc
  • Substrat stâncos în sudul litoralului românesc
  • Două straturi diferite de apă (densitate scăzută la adâncimi mici și densitate ridicată la adâncimi mari)
  • Lipsa curenților verticali (sub 200 metri)
  • Ape salmastre (cu salinitatre redusă)
  • Valuri minore

Astfel, analizând tipurile de valuri prezente pe țărmul românesc și perioada anului în care se formează am estimat în tabelul de mai jos cantitatea de energie pe care fiecare val ar putea să o producă și prin ce dispozitiv am putea capta cel mai bine energia:

Tip de val Caracteristici generale Caracteristici pentru Marea Neagră Eficiența pentru energie Cel mai bun dispozitiv pentru captarea energiei
Val de rupere Se formează atunci când valul se prăbușește peste el însăși. Sunt de 2 tipuri:
  • val de rupere rapidă: valul ajunge pe o plajă abruptă deplasându-se pe un buzunar de aer. Se mișcă foarte repede.
  • val de rupere lentă prin curgere: valul ajunge pe o plajă nisipoasă in pantă, dispersând energie pe o suprafață mare.
Frecvente în Marea Neagră, pe tot parcursul anului 15 kW/m Atenuatoare
Valuri adânci Alcătuite dintr-un număr mare de valuri de lungimi diferite care se suprapun. Sunt drepte, lungi, puternice și pot traversa distanțe mari. Sunt frecvente primăvara și toamna 25 kW/m Dispozitive plasate în vârf
Valuri distructive  Valuri cu o lungime de unde scurtă și o elipsă verticală. Atunci când valul se sparge pe o plaja abruptă, apa sare peste bază. Au un vârtej puternic ce trage obiecte în mare. Foarte rare în Marea Neagră 23 kW/m Dispozitive de presiune diferențială
Valuri de țărm  Lungimea acestor unde este mai mică decât adâncimea apei în care se formează, care scade viteza valurilor. Acest lucru duce la scăderea lungimii de undă și creșterea în înălțime, în cele din urmă spărgându-se. Foarte frecvente în partea de N-E a Mării Negre, în zona Deltei Dunării 17 kW/m Garduri de curent
Valuri interne  Se formează în urma pertubărilor dintre două mase de apă de diferite densități. Sunt mari și devin curenți turbulenți atunci când ating țărmul. Foarte rare în Marea Neagră 21 kW/m Convertoarele oscilației de nivel al valului (CONV)
Valurile refractate  Apar în apele de mică adâncime atunci când se apropie de mal. Superficialitatea scade puterea valului și produce o curbă. Sunt de obicei întâlnite în golfuri. Des întâlnite în timpul verii, în special seara 16 kW/m Coloanele de apă oscilante (CAO)
Valuri de curgere  Au o lungime de undă mare și înălțime mică. Când ajung la mal, elipsa devine orizontală. Când valul se sparge, apa ajunge în partea de sus a plajei cu un mic vârtej. Rar întâlnite în Marea Neagră 19 kW/m Puncte de absorbție axial simetrice
Valuri de prăbușire  Valuri intense generate în centrul unei furtuni unde vântul este puternic. Acestea produc puțină energie, parcurg distanțe lungi și se sparg pe țărmurile îndepărtate. Rar întâlnite în Marea Neagră 10 kW/m Dispozitiv de energie cinetică

Metode de captare a energiei valurilor Poza

Puncte de absorbție axial simetrice – acestea sunt dispozitive verticale mici, fie fixate direct pe fundul oceanului, fie legate printr-un lanț care absoarbe energia valurilor din toate direcțiile. Aceste dispozitive generează energie electrică din acțiunea de bobing sau pitching a unui dispozitiv plutitor.

Dispozitivele tipice de energie a valurilor includ geamanduri plutitoare, pungi plutitoare și plute articulate. Aceste dispozitive transformă mișcarea de înclinare în sus și în jos a undelor în mișcări rotative sau mișcări oscilatorii într-o varietate de dispozitive pentru a genera electricitate. Unul dintre avantajele dispozitivelor plutitoare față de dispozitivele fixe este că acestea pot fi desfășurate în apă mai adâncă, unde energia valurilor este mai mare.

Atenuatoare– cunoscute și sub denumirea de „absorbanți liniari”, sunt dispozitive lungi orizontale semi-scufundate asemănătoare șarpelui, care sunt orientate paralel cu direcția undelor. Un atenuator de undă este compus dintr-o serie de secțiuni cilindrice legate între ele prin articulații flexibile care permit acestor secțiuni individuale să se rotească unul față de celălalt.

Mișcarea indusă de undă a dispozitivului este utilizată pentru a presuriza un piston hidraulic care forțează uleiul de înaltă presiune prin intermediul acumulatorilor de netezire pentru a activa un generator de turbină hidraulică care produce energie electrică. Apoi, atenuatoarele de undă convertesc mișcarea oscilantă a unei unde în presiune hidraulică.

Coloane de apă oscilante (CAO)- sunt camere parțial scufundate fixate direct la țărm, care transformă energia valurilor în presiune a aerului. Structura este de obicei construită perpendicular pe unde, astfel încât mișcarea de reflux a valurilor forțează apa blocată în interiorul camerei să oscileze în direcție verticală. Pe măsură ce undele intră și ies din cameră, coloana de apă se mișcă în sus și în jos și acționează ca un piston pe aerul de deasupra suprafeței apei, împingându-l înainte și înapoi. Acest aer este comprimat și decomprimat de această mișcare și este canalizat printr-un generator de turbine eoliene pentru a produce energie electrică. Viteza aerului în conductă poate fi îmbunătățită prin a face aria secțiunii transversale a conductei mult mai mică decât cea a coloanei.

Convertoarele oscilației de nivel al valului (CONV) – sunt colectori plasați lângă suprafață, fixați pe un braț pivotant amplasat lângă fundul marii. Brațul oscilează ca un pendul invers, datorită mișcării particulelor de apă în valuri.

Dispozitive plasate în vârf- – cunoscute și sub numele de dispozitive de „scurgere”, sunt structuri fixe sau plutitoare care utilizează rampe și laturi conice poziționate perpendicular pe unde. Valurile mării sunt conduse în sus pe rampă și peste părțile laterale umplând un mic rezervor. Energia potențială a apei prinse în rezervor este apoi extrasă prin returnarea apei înapoi în mare printr-un generator de turbină Kaplan pentru a produce energie electrică. Apoi, dispozitivele transformă energia potențială disponibilă în energie mecanică.

În tabelul de mai jos am analizat posibile zone în care dispozitivele de captare a energiei ar putea fi amplasate, caracteristicile acestora precum și avantajele și dezavantajele amplasării dispozitivelor în acea zonă a litoralului românesc:

Zona Caracteristicile zonei Avantajele amplasării dispozitivelor Dezavantajele amplasării dispozitivelor
Chituc  
  • Viteza medie: 3.41 m/s;
  • Predominant: Valuri de rupere;
  • Zona Chituc este situată în sudul rezervației Delta Dunării și prezintă numeroase codoane, lacuri și dune.
  • Poziționarea în apropierea fluviului permite colectarea unei cantități mult mai mari de energie, datorită curenților puternici ai fluviului.
  • Adâncimea mică a apei facilitează accesul la dispozitive.
  • Peisajul marin va avea de suferit din cauza dimensiunilor mari ale dispozitivelor.
  • În timpul furtunilor accesul către dispozitiv va fi restricționat.
Mamaia  
  • Viteza medie: 2.99 m/s;
  • Predominant: Valuri refractate;
  • Există una dintre cele mai mari plaje din Europa, masurând 8 km lungime și 200 m lățime.
  • În această zonă există valuri puternice și plaje lungi.
  • Datorită posibilități de amplasare a dispozitivului aproape de țărm, putem să captam cantități mari de energie, evitând futunile ce se formează în largul mării.
  • Mamaia este o destinație turistică importantă, iar prezența dispozitivelor noastre ar putea afecta activitățile turistice din zonă.
Constanța  
  • Viteza medie: 2.92 m/s;
  • Predominant: Valuri refractate;
  • Constanța este cea mai importantă zonă turistică.
  • Curenți de suprafață din Constanta au avut cele mai mari frecvențe pe direcția Nord -Sud, în conformitate cu regimul specific de vânturi
  • Prezența portului impune instalarea dispozitivelor în largul mării, ceea ce îngreunează accesul.
Eforie
  • Viteza medie: 2.82 m/s;
  • Predominant: Valuri refractate;
  • Plaja măsoară 4 km în lungime și 20-100 m în lățime.
  • Această zona este mai puțin poluată față de celelalte; astfel facilitând amplasarea dispozitivelor.
  • Țărmul este mai înalt decât în restul litoralului și , de asemenea, prezintă o importanță turistică.
Mangalia
  • Viteza medie: 2.88 m/s;
  • Predominant: Valuri refractate;
  • Mangalia reprezintă cea mai mare și importantă zonă de pe litoralul românesc.
  • Echipa de întreținere este în apropiere; astfel reparațiile se realizează într-un timp mai scurt.
  • Aici se află portul militar care impune amplasarea dispozitivelor în larg.

Concluzii

Noile mijloace de obținere a energiei prin metode sustenabile din punct de vedere ecologic sunt mai puțin poluante datorită emisiilor de CO2 inexistente. Astfel, cetățenii orașului Constanța ar respira un aer mai curat și sănătos, numărul de boli și infecții pulmonare urmând să scadă semnificativ.

De asemenea, eficiența este un factor cheie ce susține ideea implementării noilor metode de obținere a energiei prin metode ,,verzi’’. Conform statisticilor din anul 2021, Centrala electrică de termoficare Constanța a înregistrat prierderi de aproximativ 100 MW pe parcursul anului trecut. Noile turnuri SUT și mijloace de captarea a energiei valurilor împreuna cu Centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să producă aproximativ 30% din energia necesara întregii țări pe parcursul unui an, astfel județul Constanța ar deveni împreună cu cele 3 complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova) principalele surse de producere a energiei din România generând împreună aproape 60% din producția anuală de energie a țării.

În plus, prin schimbarea modului de utilizare a furnalelor si halelor din actuala zonă CET se va creea un nou centru cultural ce va oferi programe de dezvoltare pentru oamenii nevoiași și orfani astfel încât aceștia să poată urma cu succes o carieră.

Energia durabilă obținută din mișcarea valurilor și din alte surse regenerabile poate fi utilizată pentru alimentarea orașelor și a instalațiilor noastre industriale, reducând astfel, dacă nu eliminând complet nevoia de centrale electrice care, în prezent, produc aproape 66,7% din energia electrică mondială și generează peste 18,6 miliarde de tone de CO2 anual – 41,7% din totalul emisiilor de CO2. Aceste instalații se bazează pe ciclul Rankine - un ciclu de generare a aburului în care căldura este utilizată pentru a fierbe apa într-un vas de mare presiune pentru a produce abur de înaltă presiune, care conduce o turbină cu abur conectată la un generator electric.

Chiar dacă apa și o parte din căldură sunt reciclate în timpul procesului, astfel de centrale electrice obțin doar o eficiență maximă de 58% - majoritatea instalațiilor fiind mai aproape de 45%, în timp ce dispozitivele folosite pentru a genera energie electrică din undele valurilor au o eficiență de 80% până la 98% în producerea energiei electrice deoarece valurile sunt generate de vânt, nu au dependență de combustibilii fosili și nu necesită întreținere constantă. Acest lucru se datorează numeroaselor pierderi de căldură care au loc în timpul ciclului Rankine. Căldura se pierde prin cazanul metalic, iar țevile metalice și energia mecanică se pierde la rotirea turbinelor. În plus, emisiile masive de CO2, costurile combustibilului și întreținerea necesară reduc și mai mult eficiența centralelor electrice.

Proiect realizat de:

Barbu-Crețu Andrei-David

Budeș Cristian-George

Chiriac Victor-Șerban

Hanu Rareș-Valentin

Târșoagă Eduard-Mihai

Profesor îndrumător:

Prof. Bucovală Carmen