Campionatul Internațional de Jocuri Logice și Matematice

„Și, pentru prima dată, pe undeva pe acolo suntem și noi.”

Goran Amalia-Maria

Finala campionatului de jocuri logice și matematice la care am participat vara aceasta m-a făcut să înțeleg de ce merită să depun eforturi pentru a profita de toate oportunitățile pe care un concurs ca acesta le poate oferi. Am mers acolo fără nici un fel de așteptări, complet neștiutoare în tot ceea ce însemna un eveniment internațional. Ediția de anul acesta a reprezentat o colaborare între organizația concursului și universitatea Bocconi din Milano, locația evenimentului cunoscută drept un centru al jocurilor matematice italienești Ghiochi Matematici, având multiple specializări în arealul matematic, financiar și informațional.

O primă impresie asupra finalei mi-a fost influențată de locația în sine, un ansamblu de clădiri contemporane de toate formele și mărimile provenite parcă și ele din probleme complexe de geometrie, cât și de atmosfera deja instaurată în cadrul acestora. Oriunde îmi întorceam privirea erau grupuri de elevi, uneori și profesori sau părinți, care dezbăteau anumite aspecte legate de concurs cu înfierbânțeală, fluturau drapelul național sau pur și simplu se încurajau reciproc pentru proba care urma. Mă așteptam ca echipele Franței și Italiei să fie numeroase, dar m-a surprins faptul ca nu erau singurele delegații venite în număr așa de mare, fapt ce a fost, recunosc, ușor intimidant. Elveția și Polonia s-au remarcat și ele prin mulțimea de participanți, dar, alături de cele două țări gazdă, și prin rezultatele obținute în cele două zile de probe. Am remarcat diversitatea în ceea ce privește naționalitățile, țări precum Republica Dominicană, Qatar, Peru și Tunisia aducând o notă de exotism întregii experiențe. A fost fascinant să pot vedea, pe de o parte, tineri din Qatar îmbrăcați în hainele lor tradiționale, iar pe de altă parte uniformele echipelor în culorile naționale ale țărilor.

Sunt mândră știind că ne-am aflat și noi trei acolo, ovidiștii, reprezentanții României, printre cei peste 600 de participanți plus aparținători veniți din 22 de țări din toată lumea.

Am apreciat așadar că nu am fost nici pe departe neglijați, ci am remarcat următoarele detalii ce ilustrează grija organizatorilor: am avut subiecte special traduse în română și am fost recunoscuți de către unul din principalii coordonatori ai echipei franceze prin intermediul conexiunii realizate prin programul Erasmus din Franța – de unde a început parcursul nostru în concurs. Astfel îmi transmit toate mulțumirile profesorilor care ne-au încurajat, în special doamnei Codreanu care nu numai ca ne-a înscris, dar ne-a ghidat prin toate etapele concursului. Sunt foarte recunoscătoare că, în cele două zile petrecute în cadrul universității, am dat examenul cu mare entuziasm, desigur nu fără de emoții, dorind să dau tot ce aveam mai bun, dar am și avut șansa de a mă familiariza cu noul, de a mă interesa despre oportunități de studiu în străinătate și de a mă bucura alături de cei dragi de întreaga atmosferă.

În sfârșit, amploarea concursului este incontestabilă, iar simpla prezență a tuturor oamenilor ce împărtășesc aceeași pasiune pentru matematica mai… altfel a făcut ca această finală să fie cu adevărat memorabilă.

Și, pentru prima dată, pe undeva pe acolo suntem și noi.

Goran Amalia-Maria